Mi-a luat multă energie să accept adevăratul sens al trecerii timpului. Cred că acesta ar trebui să fie un subiect esențial de discuție, indiferent cine suntem sau ce facem. În fond, timpul ne influențează pe toți, iar înțelegerea lui ține de educație și de felul în care ne raportăm la viață.
Timpul trece la fel pentru fiecare dintre noi, dar impactul său este diferit. Ne pregătim încă de la început pentru schimbările „firești” ale vieții: vorbit, mers, școală, carieră, relații. Sunt etape comune despre care nu vorbim prea mult, deși le trăim cu toții. Însă, pe lângă acestea, există și momente dificile, uneori tabu: pierderi, trădări, eșecuri, așteptări neîmplinite, stingere. Instinctul nostru de supraviețuire ne îndeamnă să evităm suferința, dar, paradoxal, tocmai curiozitatea și dorința de a explora necunoscutul ne împing către experiențe care ne modelează.
Ceea ce contează este cum alegem să privim aceste experiențe. Chiar și în fața unui eșec sau a unei situații negative, putem găsi o formă de câștig. Dacă un drum ales se dovedește greșit, putem privi această experiență ca pe o lecție valoroasă, pentru că la momentul deciziei am avut libertatea de a alege. Iar libertatea în sine este un privilegiu.
Probabilitatea ca un eveniment să aibă loc pe parcursul existenței nostre, este condiționat de faptul că nu s-a produs anterior.
Un exemplu și mai profund este cel legat de sănătate. Dacă la un moment dat descoperim o problemă medicală care ne schimbă viața, putem alege să vedem acel moment ca pe o oportunitate de conștientizare. Da, poate fi dificil, dar acceptarea realității ne poate ajuta să trăim mai plenar, să luăm măsuri și să ne bucurăm de ceea ce avem.
Sub o formă sau alta, rata de hazard se găsește în toate aspectele pe care le putem imagina. Medicină , sociologie, artă, finanțe, epidemiologie, asigurări, sport, fiabilitate, economie.
Multe dintre lucrurile pentru care „plătim” cu timp sunt, de fapt, consecințe firești ale existenței, atâta timp cât nu intervin patologii sau situații excepționale. Educația, banii, relațiile, imobiliarele, sexul, fericirea sau tristețea – toate sunt inevitabile. Cu cât le atribuim o valoare mai mare decât cea reală, cu atât devin mai mult o iluzie, o Fata Morgana care ne poate îndepărta de esența noastră. În schimb, dacă reușim să ne înțelegem și să ne acceptăm așa cum suntem, progresul devine un demers autentic. Iar pentru ca acesta să fie cu adevărat al nostru, e important să ne propunem lucruri mai mari decât credem că suntem capabili să realizăm. Consecvența și perseverența în etapele potrivite ne asigură că rezultatele nu vor întârzia să apară – nu ca obiective obsesive, ci ca simple consecințe ale drumului nostru.
Starea de bine, atât timp cât este posibilă din punct de vedere mental și fizic, poate veni tocmai din acest exercițiu al înțelegerii trecerii timpului și al proiecției noastre în propriile viziuni. Totul începe să capete sens atunci când realizăm că, indiferent de alegerile noastre, timpul ne va duce undeva. Iar adevărata liniște sau chiar beatitudine devine accesibilă în clipa în care acceptăm că cel mai profund proces de cunoaștere este cel al sinelui și că această călătorie, pentru a fi autentică și valoroasă, este una pe care inevitabil o vom face singuri. Înțelegerea acestui lucru nu doar că ne eliberează de teama necunoscutului, dar ne și oferă puterea de a ne trăi prezentul cu mai multă claritate și asumare.
În concluzie, timpul trece oricum. Ce putem face este să exersăm acceptarea și să găsim frumusețea în fiecare etapă, fie ea considerată bună sau rea. În acest fel, ne păstrăm echilibrul și, într-un fel, rămânem frumoși.
Tu cum vezi lucrurile? Te-ai gândit vreodată că, dincolo de alegerile noastre și de dorințele celor din jur, există aspecte inevitabile pe care le vom trăi oricum?
Îți mulțumesc!
Escu
